Scriitor român stabilit în Canada şi publicat, printre altele, în Ages Of Wonder, totodată creatorul vampirului Cotys (Hotelul Sfinţilor; Sămânţă pripită; personaj literar fascinant asupra căruia voi reveni, poate, cu altă ocazie), Costi Gurgu reuşeşte în două dintre operele sale (de fapt nu doar în două, dar mă voi concentra asupra acestora în articolul de faţă) construirea de la zero a unei lumi noi, deopotrivă credibile, detaliate, frumoase şi înspăimântătoare, o lume comparabilă cu cea a lui GRR Martin în aspectele ei crude şi întunecate, dar alcătuită mai migălos, mai herbertian, fiind străbătută de fiori de frumuseţe şi puritate aproape nepământene, fiori reflectaţi în descrieri ca şi în sentimentele personajelor (a se vedea minunata poveste de dragoste a lui Morminiu, pe fundalul însângerat al ascensiunii sale ca Maestru Reţetar). Aceste două opere sunt romanul Reţetarium şi povestirea prequel Mlaştinile din Sud.

Am citit Reţetarium ca pe un dark fantasy, dar un dark fantasy străbătut la fiecare pagină de nuanţe artistice. Am privit această carte din punct de vedere aproape arhitectonic, urmărind fascinat cum Costi pune piatră peste piatră pentru a clădi ceva cu totul nou, de la specia dominantă în acea lume, frilii, suficient de umani pentru a permite cititorului să se identifice cu personajele, dar totodată substanţial diferiţi fizic ca şi mental, la animalele domestice – bropşii, un fel de câini bipezi acoperiţi cu ţepi otrăviţi şi posedând guri pline de colţi în jurul ochilor, precum şi la oraşele organice însele – monştri cumpliţi şi vâscoşi în interiorul cărora trăiesc, se iubesc, complotează şi mor fiinţele inteligente din universul Reţetarium-ului. Un univers dominat de o gastronomie morbidă, în care degustarea unui fel trebuie să fie obligatoriu însoţită de greaţă pentru a fi reuşită, iar prepararea mâncării implică întotdeauna cruzime, mergând până la canibalismul ritualic. În această lume, în care ambiţia supremă o reprezintă aceea de a ajunge la poziţia de Maestru Reţetar al Regelui, soseşte Morminiu, ucenicul unui reţetar celebru asasinat în mod misterios. Morminiu câştigă prieteni şi duşmani prin talentul şi secretele sale, manipulându-şi şi uneori forţându-şi drumul spre cea mai înaltă funcţie posibilă, urmărind cu această ocazie răzbunarea maestrului său trădat şi găsindu-şi totodată dragostea, împlinită sublim şi cutremurător în ultimul capitol, Casa frilorilului.

Intrigi, comploturi, asedii, atacuri şi asasinate, dueluri, manevre şi otrăviri punctează peste tot odiseea răzbunătorului şi ambiţiosului Morminiu, singur la început într-o lume ostilă, cu aliaţi mai mult sau mai puţin de încredere obţinuţi pe măsura evoluţiei la Curte. Toate acestea, alături de cele mai stranii, mai respingătoare şi mai atent lucrate (şi descrise) reţete, într-o artă culinară cumplită, crudă şi înălţătoare pe care se bazează tot, de la cele mai primitive sentimente până la cele mai pure aspiraţii. Acesta este Reţetarium.

Ar fi fost, prin urmare, imposibil ca un roman atât de complex să nu îi aducă autorului o recunoaştere bine meritată, şi totodată să nu dea naştere la noi poveşti – şi astfel găsim Mlaştinile din Sud în volumul de povestiri apărut anul acesta la Millennium Books, Cronici de la capătul Pământului (în care puteţi da şi peste amintitul vampir Cotys, precum şi peste alte scrieri minunate). Mlaştinile ne vorbesc despre ucenicia lui Morminiu, despre examenul său pentru reţetariat şi despre complotul care a dus la asasinarea maestrului său, renumitul Plabos. Şi ne vorbesc aşa cum ştie Costi să facă poveştile să vorbească: intens, întunecat, artistic. Frumos.

Oliviu Craznic Oliviu Crâznic s-a născut pe 1 noiembrie 1978 în Lupeni. Licenţiat în Drept, cu
lucrarea de diplomă la disciplina Criminalistică, şi absolvent al cursurilor de mediere
ProMedierea, este consilier juridic din 2002. Membru al Uniunii Colegiilor Consilierilor
Juridici, în prezent coordonează colecţia de legislaţie a editurii germane C.H.Beck.
A debutat în beletristică cu …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul, roman gothic bazat pe cronici medievale (Ed. Vremea, 2010; Premiul I pentru Cel mai bun roman la Concursul Naţional de Literatură Visul 2010; Locul I în Topul cititorilor Agenţiei de carte, Secţiunea Proză românească – Vara 2010; Premiul Galileo pentru Cel mai bun volum de proză Science-Fiction/Fantasy/Horror publicat în 2010. Din septembrie 2010, este colaborator al Revistei Suspans, unde are o serie de articole despre misterele lumii precum şi confesiunea literară Două nopţi în Salem’s Lot. În 2011, a publicat povestirea steampunk Ultima clepsidră în
antologia Steampunk – A doua revoluţie (Ed. Millennium Books, întovărăşită de confesiunea literară The Making Of… Ultima clepsidră), povestirea
gothică Însângerată, luna în antologia Balaurul şi mioriţa (Ed. Eagle Publishing House), povestirea dark fantasy Mascarada învinşilor în cadrul
antologiei on-line Cele 1001 de scorneli ale Moshului SF, realizată de Ştefan
Ghidoveanu, povestirea dark fantasy Trecătoarea în Gazeta SF (mai) şi thriller-ul neogothic Ellen Lee în antologia Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală (Ed. Herg Benet). Din luna iunie este colaborator al Gazetei SF, unde deţine rubrica intitulată Cavalerii fantasticului şi unde publică, ocazional, editoriale şi articole.