După ultima ediție a RomCon-ului, ediție care a avut loc între 28 și 30 octombrie 2016 la București și a cărei prezență consemnată a făcut și cele mai sumbre predicții să pară optimiste, se pare că acel curent de opinie care promovează dezicerea de „fandom” a prins vigoare. Desigur, asta nu e o caracteristică nou descoperită pe meleagurile noastre, aceea de a-i blama pe cei care încearcă ceva și nu reușesc, vreau să spun, o știm doar de atâta amar de vreme, o întâlnim cel mai pregnant în fotbal, de când echipa națională nu mai reușește o prestație bună la un turneu final. Așadar, de ce ar trebui să ne mire?
Adevărul e că nu criticarea organizatorului mă miră, cum spuneam, ne stă cumva în identitatea națională această atitudine, ceea ce mi se pare mie interesant și straniu deopotrivă este îndreptarea criticilor către ceea ce se numește „fandom”. Pentru că, iată, sub cuvântul „fandom” tindem să înghesuim toate chestiile care ne supără și ne deranjează la lumea SF-ului românesc. Îi putem pune în cârcă toate relele, îl putem învinui de cele mai rele intenții. Și adevărul e că este reconfortant să ai așa, ceva… incomplet și incorect definit din punct de vedere ezoteric – cum ar spune cineva – pe care să-ți verși năduful, nu-i așa?
Însă această entitate nu poate fi „fandomul”. Cei care declară sus și tare că nu-i mai interesează, folosesc acest cuvânt pentru a ține locul unui editor sau altuia, poate unor persoane dintr-un anume club, eventual pentru a se referi la bisericuțele mereu în gâlceavă. Sau, în cele mai rele cazuri, pentru a se referi la toți acei oameni care, în ciuda diferențelor de opinie pe care le au, aleg să participe la evenimente precum acest RomCon.
Așadar, ce e fandomul? Definiția cea mai corectă cred că ar fi: „totalitatea fanilor unei persoane, echipe etc., priviți ca o comunitate sau subcultură”. Cu alte cuvinte, fandomul de SF ar însemna comunitatea fanilor de SF. Adică nu gașca editurii X, nu membrii cenaclului Y, nu autorii Z și W. Nu, comunitatea cititorilor! Ca cititor de SF, te poți dezice de așa ceva? Cum, nu-i aparții comunității? Nu cumperi cărți, dacă te lauzi că citești SF? Doar pentru că refuzi să participi la un eveniment sau altul, unde alții participă, te excluzi din acest „fandom”? Adică chestia se referă doar la oamenii care merg pe la evenimente? Poate fi și asta o viziune de ce nu? Cititorul e cititor, cititorul călător e fandomist. Deci rău. Bun, să notăm.
Dar ca autor? Cum să spui că nu te interesează fandomul de SF? Poți oare spune că nu te interesează cititorii experimentați? De ce, îi ai pe-ai tăi, personali, ca un soi de „groupies”? Sau doar cititori ocazionali, dar pe care tu unul poți conta? Dacă da, atunci… un sincer Bravo! Dar să zicem că nu-i ai, ci tot ce ai putea avea este această comunitate. Poți renunța la ea, doar pentru că pe la evenimente se vântură X sau Y, pe care nu-i suporți?
Personal, socotesc că acest cuvânt gravitează în jurul acelor oameni minunați ca Georgiana, Ileana-Andreea, Bebe, Voicu, Liviu, AssassinCG, Sorin și ceilalți, care încă nu scriu, dar care dacă ar face-o ar face-o mai bine decât majoritatea celor care scriem, pe cât de mult citesc, și care-și rup din timpul lor pentru a citi SF, pentru a scrie despre SF, pentru a trăi SF. Și a noastră, a celorlalți, care scriem, dar ne declarăm fani ai unor confrați. Și, ca atare, îi citim necondiționat. Evident, cu toții ne dorim ca această comunitate să crească, fenomenul SF să ia amploare, evenimentele să fie mai bune. Nu cred că există cineva care să vrea să se adreseze doar unui grup mic de oameni. Nu, toți ne dorim săli pline când citim texte, toți ne dorim tiraje mari. Dar a-i blama pe cei puțini, a spune că ei nu ne interesează, nu văd cum ar putea fi calea spre cei mulți.
Iar, în cele din urmă, la asta se rezumă toată discuția: la a găsi scriitori care să-ți placă și pe care să-i citești. Ai găsit așa ceva în România? Ești membru al fandomului, că participi la evenimente sau nu. Și odată ce vei rumega chestia asta și o vei găsi adevărată, vei vedea că nu-ți va mai păsa de cine organizează, de ce editori și șefi de cluburi care te enervează participă, de ce persoane pe care nu le suporți vei risca să întâlnești, și vei veni și pe la evenimente. Pentru a-ți susține scriitorii preferați. Pentru a-i întâlni. Atât și nimic mai mult. Iar dacă la rândul tău scrii, și știi că ai fie și o singură persoană care-ți apreciază scriitura, atunci nu găsesc nimic mai demn de milă decât să-i întorci spatele, spunând că nu te interesează.
Personal, câtă vreme voi citi SF românesc și câtă vreme voi publica SF în România, mă consider membru al fandomului. Fie că pot, fie că nu pot merge la evenimente.
5 comments
Florin Giurca says:
nov. 8, 2016
Conform wikipedia, fandomul este asociat termenilor de subcultură, hobby-uri, amatorism, cosplay, fan-art, etc, adică altceva decât cultura majoră, profesionistă, academică. Astea sunt faptele. Dar a poza într-o atitudine disprețuitoare față de toate astea de mai sus, înseamnă a ignora că în secolul XXI cultura nu se mai difuzează doar în biblioteci, în amfiteatre, în săli de teatru și în muzee. Există și astea, dar audiența generală aparține acum internetului. Scriitori celebri fac turnee mondiale de conferințe, teatrele țin spectacole deschise în piețe, muzeele au pagini Facebook și saituri web, bibliotecile și-au scanat documentele. Lumea se schimbă, vorba lui Bilbo Baggins.
Tavi says:
nov. 9, 2016
De acord, cu vorba din Stapanul Inelelor. Dar inca trebuie mentinut un spatiu al culturii clasice (cartea pe care sa o citesti punand mana fizic pe ea). De asemenea si spatiul modern, al fanzinului, al revistelor aparute numai pe internet este in regula. Aceste spatii, trebuie sa CO-EXISTE, altfel se va ajunge, probabil, la o deschidere prea larga a omului si o incapacitate de a mai intelege ceva din lumea asta. Practic se va crea spatiul perfect pentru inserarea inteligentei artificiale, care sa conduca lumea (prin mainile unor oameni care controleaza lumea).
Mihail Toma says:
nov. 29, 2016
„Dar ca autor? Cum să spui că nu te interesează fandomul de SF? Poți oare spune că nu te interesează cititorii experimentați? De ce, îi ai pe-ai tăi, personali, ca un soi de „groupies”? Sau doar cititori ocazionali, dar pe care tu unul poți conta? Dacă da, atunci… ”
Desigur, cum ar fi ajuns biblia cea mai publicată carte din lume fără fanii săi, bine educați în spiritul ecumenic, care cu ciomege, prin foc și sabie și cazne grele au educat în adulațiune nefericiții de necredincioși.
Orice are un început. Pare atât de minor, insignifiant și te trezești cu ditai biserica scientologică.
La ce-ți pot folosi niște fani? Niște nefericiți care să-ți aducă niște bani în buzunar?
Îi ai pe conștiință.
Nu poți să scrii pentru fani, e pervers pentru ei și pentru tine. … Și-n general, nu poți scrie la comandă, e o bucurie de popă tuns și alungat din biserică.
Nu poți scrie decât atunci când ai ceva de spus altfel…
Banul îți fuge printre degete și rămâi cu amarul că te-ai vândut!
Revenind la cestiune, nu-i rău să ai prieteni, chiar în sisteme de turmă, gen … dar atât.
Nu-i aglomerezi într-un blog unde să-și scoată ochii pentru propria ta plăcere sadică.
… Și, categoric, dacă vrei să vezi pe unde te afli, vezi câți prieteni îți cumpără cartea…
Mihail Toma says:
nov. 29, 2016
Desigur, toate enunțurile sunt retorice, stârnite de postarea ta.
Dacă cumva, întâmplător, a avut tangență cu o situație concretă, mă declar nevinovat pentrul sborul imaginației!
Ovidiu Bufnilă says:
dec. 29, 2017
Una peste alta, suntem doar doi, trei care comentam, ne dam cu parerea prin Gazeta SF… Restul? Păi unde e marele fandom? Nu e. Cunosc toate cotloanele SF-ului românesc de ani si ani, de foarte multi ani…..Stiu toate istoriile SF secretoase care nu au vazut vreodată lumina unui blog, a unui ziar, a unei televiziuni….O parte din secrete le stiu numai eu, loool…E purul adevar… In Romania acelor vremuri, s-a iscat un fel de euforie tehnico-stiintifica amestecata cu socialism utopic, amestecata cu un pic de spionaj international, cu un pic de intereslâc, cu tot felul de coterii literare proletcultiste si alte maruntisuri din astea si, vai, totul drapat intr-un sincronism voalat dar arogant…. In plus, sa fim si noi in fruntea satului….global, loool… Prin definitie, românul nu este FAN…Nu va mai dedulciti cu ideea asta de fani SF ca nu se pune…Românul e greu de strunit, e iscoditor si banuitor, e destept si istet, nu adereaza, nu se inregimenteaza…Cititi Motru, Blaga si alti filozofi români si o sa pricepeti ce va zic…Felul de a se manifesta a oamenilor in asa-zisul Fandom SF Romanesc e un fel de disperare a partizanatului propriu…vezi cazul Liviu Surugiu…sau cazul Catalin Badea Gheracostea sau cazul George Ceausu….pe care oricum ii pretuiesc desantat, public, si nepartinitor…de apreciat acestia trei si multi altii caci si-au facut din marota SF o marota destept-personala…Mai pe scurt, sa inteleaga milioanele de fani care prizeaza neincetat Gazeta SF, lool, SF-ul este pentru multi un soi de panaceu existential… SF-ul Romanesc a dat apa la moara orgoliilor, egourilor, egotismelor si utopicilor….Fiecare dintre noi are in suflet o bazaconie din asta…Ne agatam cu disperare de SF intr-un mod nepractic, nebun, imaginativ dar, vai, atat de teribil… Poate ca este un simt de proprietate exacerbat…Luam in proprietate un Fandom SF iluzoriu si facem harcea-parcea totul in jur, emitem idei nastrusnice, asa cum fac eu acum, ne imaginam imuabili, valorosi, talentati…Nici n-are importanta daca citeste sau nu ne citeste careva…Tone de texte SF sunt in Romania din toate timpurile…Am citit o parte din tonele astea, sunt brici, il bat pe Gheracostea, pe Oprita, pe Hobana si pe Mironov la citit terte SF… I-am citit pe toti de la Haulica la Gramescu, de la Anania la Oprea, de la Ungureanu la Haritonovici, de la Ceausu la Cozmiuc, de la Brinceanu la Surugiu, de la Dragos Bogdan la Bogdan Gheorghiu, vai….ii stiu pe toti…Deci nu e Fandom SF in Romania…Fanii adevarati se duc cu sabiile energetice din Star Wars, fazere, ma rog, ce vreti voi, la serviciu si se dueleaza pe culoarele transnationalelor sau pe culoarele Parlamentului, in vazul lumii, se imbraca in cosmonauti, in alieni, fara sa le fie RUSINE….de restul lumii….Unde vad eu asta in tara asta? Hai sa fim seriosi. Vad gratare, mici, bere, protipendadă politicianista care se pupa cu rusii sau cu americanii dupa momentul istoric… Ce este astazi? O lume prabusita, in deriva…spulberata… Cantarea României SF (cenacluri, reviste, carti, scriitori, etc) a fost spulberata de razbelul ruso-american…granitele s-au volatilizat…au aparut noi scriitori SF de toate felurile insfacati imediat de edituri SF sau ne-sf care numai program SF national n-au ci, pe sleau, interesul de a baga ceva profit dintr-un SF amatoristic, drapat in mare literatura SF…Sigur, orgoliosii se vor bate cu pumnul in piept despre cartile lor valoroase…Sa fie sanatosi….Oprita are material de lucru, va mai scoate o alta Mare Enciclopedie SF cu sute de nume ochioase, sa dea Dumnezeu sa o faca, pentru ca face de altfel un lucru extraordinar…Gheracostea si el va creste ca si critic literar smuncindu-se in fel si chip…Dar….sa luam BD-ul romanesc….asta e o lume distincta, rar se intersecteaza cu interesele editorilor de reviste SF sau edituri SF, putine, ce-i drept…BD-ul românesc este o lume aparte, cvasi-necunoscuta, cu legile ei….unde sunt fanii BD? Fandomul Romanesc de SF, inchipuitul, isi revendica lumea BD din cand in cand…dar vai, BD-ul refuza sa se inregimenteze….BD-istii romani isi fac insa mana folosind subiectele din literatura SF romanesca intr-un elan demential, sfidand regulile dreptului de autor…Ani de-a randul, editura NEMIRA, par example, a publicat antologii cu ligheanul, amestecand autorii ca pe maioneza intr-un ghiveci literar insuportabil, pentru ca nu-i asa, avem fandom sf, sfidand regulile sanatoase ale dreptului de autor? De ce? Pai e simplu, in Romania SF-ul se face din PASIUNE….Fan-ul, Fandomul sunt de esenta capitalista! Industria SF din America a produs miscarile de fani de acolo pentru ca Industria are nevoie de clienti, consumatori. La noi, arta, literatura, si multe alte zane din astea au fost create din PASIUNE. A sacris cineva cu adevarat pentru BANI in SF-ul romanesc? Niciodata. In schimb, in Romania a existat dintotdeauna o FAUNA de interesati de toate neamurile care au trait binisor exploatand aceasta PASIUNE! Unii au facut antologii si au luat bani de la edituri in timp ce autorii au primit cate un volum, doua, altii au obtinut fonduri de la Partid, de la UE, de la martieni ca sa fac tot felul de evenimente…Mai nou, asa-zisul Capitalism a generat SRL-uri literare care fac si desfac in asa-zisul FANDOM SF Românesc…mult de vorbit…ar trebui chemat DNA-ul sa descalceasca toate golonaiile astea serelistice sefistoidale…Deci PASIUNE…De ani si ani, din stravechime, SF-ul Romanesc a fost animat din PASIUNE….E un fel de DROG Literar…Te afirmi, te vede lumea, te intalnesti cu altii, vremelnic esti cineva…lucruri din astea lumesti….