Considerat de către foarte mulţi admiratori ai literaturii fantastice drept cel mai de seamă reprezentant român al acesteia, Vladimir Colin nu mai are nevoie de nici o prezentare. Totuşi, cum în special cititorii mai tineri s-ar putea să nu cunoască opera pe care doresc să o iau în discuţie în rândurile care urmează, şi ţinând cont de faptul că Babel reprezintă una dintre acele extrem de valoroase cărţi româneşti – tradusă şi promovată adecvat, ar face fără îndoială furori dincolo de graniţă –, consider că se impune să nu trecem cu vederea o asemenea realizare în cadrul serialului nostru.

Cu o atmosferă pregnant herbertiană, având câte ceva şi din Darth Vader, Dr Moreau şi Vrăjitorul din Oz, Babel rămâne totuşi o operă profund originală, deoarece influenţele sunt filtrate prin viziunea proprie a marelui scriitor şi, totodată, completate cu noţiuni şi concepte complet noi, ceea ce aduce lecturii, pe lângă plăcerea de a te cufunda într-un univers oarecum famliar, şi surpriza descoperirilor şi a neaşteptatului. Trei reprezentanţi a trei civilizaţii diferite – pământeanul Ralt, care tocmai şi-a pierdut iubita, asasinul marţian Idomar, reprezentant al Nobilei Ghilde şi forţat să îşi ucidă mentorul, şi venusiana Or-alda, Harfă a Marii Doamne şi trădătoare prin iubire a legilor lumii ei – acceptă o călătorie pe Babel, planeta interzisă, atraşi de ideea reparării propriilor greşeli, deoarece acolo “totul este posibil”. Însă, ajunşi la faţa locului, visele le sunt totodată împlinite şi de nenumărate ori spulberate ca într-o fatidică “Zi a Cârtiţei”, ceea ce îl duce pe asasinul Idomar la presupunerea că planeta nu e de fapt altceva decât un imens penitenciar, şi că torţionarul lor, îngrozitorul şi atotputernicul Scat Mor, colecţionează “epave” umane supunându-le pedepsei în scop de amuzament. Dacă Idomar are sau nu dreptate, descoperim pe măsură ce intriga evoluează exploziv, cei trei eroi luptând disperaţi pentru propriile speranţe şi propria sănătate mintală…

Ceea ce trebuie scos în evidenţă la Babel, pe lângă valoarea intrinsecă a lecturii, este frumuseţea cu care Colin tratează anumite valori umane, în special prietenia. Ralt, Idomar şi Or-alda, cunoscându-se în drum spre Babel, încheie totuşi imediat şi cu inima deschisă un pact prietenesc, pe care nici unul dintre ei nu se va gândi măcar o clipă să îl încalce, cu toate că nici unul nu ştie nimic despre amicii săi şi în ciuda încercărilor cumplite la care îi supune pe toţi dezaxatul şi genialul Scat Mor…

Oliviu Craznic

Oliviu Crâznic s-a născut pe 1 noiembrie 1978 înLupeni. Licenţiat în Drept, cu lucrarea de diplomă la disciplina Criminalistică, şi absolvent al cursurilor de mediere ProMedierea, este consilier juridic din 2002. Membru al Uniunii Colegiilor Consilierilor Juridici, în prezent coordonează colecţia de legislaţie a editurii germane C.H.Beck.
A debutat în beletristică cu …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul, roman gothic bazat pe cronici medievale (Ed. Vremea, 2010; Premiul I pentru Cel mai bun roman 
la Concursul Naţional de Literatură Visul 2010; Locul I pentru Proză românească – Vara 2010 în Topul cititorilor Agenţiei de carte; Locul I pentru Debut – 2010în Topul cititorilor Agenţiei de carte; Premiul Galileo 2011 pentru Cel mai bun volum de proză Science-Fiction/Fantasy/Horror publicat în 2010; Premiul Proliteratura 2011 pentru Cel mai interesant roman). Din septembrie 2010, este colaborator al Revistei Suspans, unde are o serie de articole despre misterele lumii, confesiunea literară Două nopţi în Salem’s Lot şi mai multe recenzii. În 2011, apublicat povestirea steampunk Ultima clepsidră în antologia Steampunk – A doua revoluţie (Ed. Millennium Books, întovărăşită de confesiunea literară The Making Of… Ultima clepsidră), povestirea gothică Însângerată, luna în antologia Balaurul şi mioriţa (Ed. Eagle Publishing House), povestirea dark fantasy Mascarada învinşilor în cadrul antologiei on-line Cele 1001 de scorneli ale Moshului SF, realizată de Ştefan Ghidoveanu, povestirea dark science fantasy Trecătoarea în Gazeta SF (mai) şi thriller-ul neogothic Ellen Lee în antologiaAlertă de grad zero în proza scurtă românească actuală(Ed. Herg Benet). Din luna iunie 2011 este colaborator al Gazetei SF, unde deţine rubrica intitulată Cavalerii fantasticului şi unde publică, ocazional, şi editoriale şi articole. Din a doua jumătate a anului 2011 a devenit colaborator al Editurii Millennium Books, pentru care lucrează în prezent la mai multe proiecte-surpriză. Începând cu decembrie 2011, este consilier de imagine şi colaborator al revistei Egophobia, în nr. 33 publicând articolul Vampirismul în literatura română.