Nemira

Doctorand în folcloristică la Institutul de Etnografie şi Folclor al Academiei Române, pasionat de folclorul vechi românesc (acel folclor vechi românesc considerat deja dispărut de către specialişti cum ar fi Ernest Bernea), Mihai-Andrei Aldea reuşeşte în volumul I al seriei sale Drumul spre Vozia, intitulat Cei trei şi Pădurea cea Mare (volumul al II-lea, Coline şi neguri, nu a apărut încă), crearea unui univers fantasy autohton deopotrivă original şi incitant, care oferă o replică valabilă celebrului Stăpân al inelelor, atât prin stilul profund al scriiturii (amintind de Mihail Sadoveanu şi de Vasile Voiculescu), cât şi prin spectaculozitatea poveştii, la care se adaugă elementele caracteristice româneşti, utilizate cu talent pentru a spori farmecul lecturii.

În fapt, cartea prezintă aventurile a trei tineri porniţi într-o călătorie iniţiatică spre legendarul tărâm al Voziei, către care străbat o pădure minunată, înfricoşătoare şi stranie, populată de strigi (element twinpeaksian, consider eu) şi de alte fiinţe mai mult sau mai puţin fantastice. În aventurile lor, eroii ajung şi într-o locaţie în care au mai supravieţuit triburi ale puternicilor şi asprilor daci, ciocnirea dintre cele două civilizaţii având aspectul unui first contact, datorită abordării excelente oferite de autor. Pe drum, ei îşi fac duşmani şi aliaţi, mai naturali sau mai puţin naturali, se relevă mistere individuale sau legate de întreaga lume în care ne-a transpus autorul, şi se ridică noi şi interesante întrebări. Personajele sunt construite adecvat, ajungi foarte repede să ţii la ele, şi, practic, să păşeşti alături de ele pe potecile întunecate din Pădurea cea Mare.

Cartea se poate găsi atât în formă tipărită, cu frumoase ilustraţii, cât şi la liber pe site-ul http://www.drumul-spre-vozia.ro/, un site foarte bine realizat, preluând, pe lângă textul cărţii, şi sus-menţionatele ilustraţii, din păcate, însă, părându-mi-se cam abandonat în ultima vreme.

Este o carte pe care o recomand cu căldură şi care pentru mine a însemnat mult, fiind, alături de Sebastian Corn cu Imperiul Marelui Graal, printre primele care m-au convins că avem literatură modernă de valoare universală.

 

Nemira


Oliviu Craznic

Oliviu Crâznic s-a născut pe 1 noiembrie 1978 înLupeni. Licenţiat în Drept, cu lucrarea de diplomă la disciplina Criminalistică, şi absolvent al cursurilor de mediere ProMedierea, este consilier juridic din 2002. Membru al Uniunii Colegiilor Consilierilor Juridici, în prezent coordonează colecţia de legislaţie a editurii germane C.H.Beck.
A debutat în beletristică cu …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul, roman gothic bazat pe cronici medievale (Ed. Vremea, 2010; Premiul I pentru Cel mai bun roman
la Concursul Naţional de Literatură Visul 2010; Locul I pentru Proză românească – Vara 2010 în Topul cititorilor Agenţiei de carte; Locul I pentru Debut – 2010în Topul cititorilor Agenţiei de carte; Premiul Galileo 2011 pentru Cel mai bun volum de proză Science-Fiction/Fantasy/Horror publicat în 2010; Premiul Proliteratura 2011 pentru Cel mai interesant roman). Din septembrie 2010, este colaborator al Revistei Suspans, unde are o serie de articole despre misterele lumii, confesiunea literară Două nopţi în Salem’s Lot şi mai multe recenzii. În 2011, apublicat povestirea steampunk Ultima clepsidră în antologia Steampunk – A doua revoluţie (Ed. Millennium Books, întovărăşită de confesiunea literară The Making Of… Ultima clepsidră), povestirea gothică Însângerată, luna în antologia Balaurul şi mioriţa (Ed. Eagle Publishing House), povestirea dark fantasy Mascarada învinşilor în cadrul antologiei on-line Cele 1001 de scorneli ale Moshului SF, realizată de Ştefan Ghidoveanu, povestirea dark science fantasy Trecătoarea în Gazeta SF (mai) şi thriller-ul neogothic Ellen Lee în antologiaAlertă de grad zero în proza scurtă românească actuală(Ed. Herg Benet). Din luna iunie 2011 este colaborator al Gazetei SF, unde deţine rubrica intitulată Cavalerii fantasticului şi unde publică, ocazional, şi editoriale şi articole. Din a  doua jumătate a anului 2011 a devenit colaborator al Editurii Millennium Books, pentru care lucrează în prezent la mai multe proiecte-surpriză. Începând cu decembrie 2011, este consilier de imagine şi colaborator al revistei Egophobia, în nr. 33 publicând articolul Vampirismul în literatura română.