(din Laptopiseţul Ţării Moldovei) Multe isorisiri demne de mirare se-au fost păstrat în hronici din vremuri vechi, din Ţara Moldovei, ferecate odinioară în laptopiseţuri, iară după ce puterea fulgerului n-a mai fost stăpînită pretutindeni pe lume şi ferecată în cabluri, hronicile se-au fost trecute cu trudă şi migală cărturărească din laptopiseţuri în hrisoave de hîrtie...

Am încetat vreme de câteva secunde să mai respir. Mâna s-a oprit din mângâiatul ţevii din plastic şi s-a crispat deodată pe ea. Am strâns-o puternic, tot mai puternic, până ce plasticul a cedat cu un zgomot înfundat. S-a crăpat şi s-a spart. O aşchie mi-a zgâriat podul palmei, într-o apăsare ce ar fi trebuit...

În urmă cu o mie de ani, în Insulele Katai, principele era încă dorit de mii de femei, era încă pizmuit de baronii de sticlă care conspirau împotriva împărăţiilor şi era încă ascultat cu evlavie de savanţii de pe muntele Asahor, acolo unde s-a arătat pentru prima oară chipul Mântuitorului. Acum însă, odihnindu-se pe o...

Numele meu este Ara. Încă de mică mă simţeam străină de ceilalţi, pentru că ştiam că sunt diferită de ei. Cum de ştiam asta? Aveam nişte vise bizare care îmi reaminteau în fiecare seară cine sunt cu adevărat. Deşi arătam ca un om, mă purtam ca atare şi aveam o viaţă obişnuită aveam certitudinea că...

La mai puţin de o lună de când a început totul am dat peste o privelişte neaşteptată: un dezertor din tabăra cealaltă. Nu avea la el decât o armă banală cu neutrino – şi aceea descărcată – şi dormea ziua în amiaza mare la rădăcina unui copac, cu picioarele în radina ce se legăna molcom...

De plictiseală, Rhea învârtea lin între degete mânerul argintat al lornionului închis, prin  care-şi studia, distrată, viitorului mire. Găsea mereu o plăcere sadică în această îndeletnicire, fiindcă ingeniosul instrument, dăruit de naşa ei, taman în ziua logodnei, îi permitea să vadă prin magica lentilă care era adevărata faţă a persoanelor din jurul ei. Dax Ayan...

Alan bătu palma cu clientul său. Amândoi se arătau mulţumiţi fiindcă făcuseră o afacere destul de bună. Îl privi până ce silueta sa se topi după zidurile clădirilor din faţă, apoi făcu semn unui taxi să oprească. Ajunse acasă. De fapt nu era chiar „acasă”, camera de 4 pe 6 unde locuia fiind închiriată de...

          Era destul de târziu. Mă dureau ochii de la monitor şi făcusem bătături în podul palmei de câte ori verificasem adresa de e-mail, în aşteptarea comunicatului de la Miliție  pardon, Poliție  Dar să fim serioși  la relațiile pe care le aveam cu ăștia în calitatea mea de gazetar, era prea mult să le spun polițiști.  Îmi terminasem ultima țigară Lucky Strike,...

Sunt situaţii în viaţa asta de nimic în care trebuie să iei decizia supremă:laşi totul în urmă şi pleci sau te resemnezi cu ceea ce reprezinţi pentru lume,  pentru Univers. Eu am ales prima variantă pentru că mereu am fost un tip singuratic,  niciodată nu m-am simţit împlinit printre semenii mei, mereu am avut senzaţia...

Sburătorului care mi-a inspirat această poveste.   Nimic nu se compară cu acel moment în care privirile se întâlnesc în întuneric, când respirația ți se oprește o clipă și inima începe să bată mai tare. Două sclipiri în noapte și e de ajuns. Două lumini care pâlpâie tăcut, în timp ce umbra se apropie fantomatic...