Arca
„Arca” părea un biet cărăbuş, între uriaşele şi puternicele păsări de pradă spaţiale care o înconjurau. Se adunaseră aici din toate zonele galaxiei, din galaxii învecinate sau mai îndepărtate. Pentru bătrânii piraţi ori traficanţi, atracţia Ladronei, această planetă-magnet, acţiona precum un drog puternic la care nu mai poţi renunţa oricât ai încerca. Aici se traficau...
Aceleaşi vremuri tainice (I)
Atunci când e prea târziu, în ochii lor se ivesc licăririle unei furii mute şi gurile rostesc, pentru întâia oară, că trebuia să ceri ajutor, dar n-ai făcut-o. Acesta nu e decât un mod de a se disculpa; n-ar recunoaşte nicicând că au fost prea atenţi faţă de ei înşişi şi n-au avut urechi pentru...
În sfârşit, înapoi
E întuneric şi e aproape dimineaţă. Întreaga ţară doarme şi orice fiinţă aşteaptă răsăritul pentru a-şi relua activitatea, pentru a se trezi şi a prinde din nou viaţă. Ce poveste! Majoritatea străzilor sunt luminate. Maşini trec mereu. Şi sunt grăbite. În fabrici şi laboratoare se lucrează de zor pentru un salariu… aşa îi spun acum....
Singur în mulţime
Simţea că urechile îi explodează de frig. Mergea către nicăieri. Lacrimi îi curgeau pe obraji. Îl durea capul. Fierbinţeala îi cuprinse fruntea. Înnebunea. Clădirile înalte îi apăreau în faţă ca nişte ziduri cenuşii învelite într-o husă albă de zăpada ce acoperea alene peisajul. Un bărbat mergea ţinându-şi copilul de mână. La prima intersecţie s-au îndepărtat,...
Kill
Uşa glisă, dezvăluind silueta zveltă a fetei. Aparent preocupat să cerceteze taraba negustorului de arme, Kill o observă cu coada ochiului şi scăpă un oftat de uşurare. – E ceea ce vă doreaţi, nu-i aşa, domnule? se precipită negustorul, şi Kill realiză că ţinea în mână un cuţit cu comandă bioenergetică. În prima clipă, se...
Începutul
… Şi timpul a început să existe. Înainte nu era timp, a zis ea. Înainte era doar Eternitatea. Iar Eternitatea era blajină; era trandafirie şi aurie, înţesată de raze şi lumină, un parfum fără nume ce venea de pretutindeni şi un cântec nesfârşit care plutea în tot şi în toate. Acum era întuneric. Şi era...
Periuţa, bat-o vina…
M-am trezit cu o mâncărime în palma stângă. Ia te uită, mi-am zis, o să iau bani. Sau trebuia să fie dreapta? Nu-mi aduceam aminte. Am căscat şi m-am chiorât la tavan câteva minute, încercând să mă trezesc. Phiii, ce de crăpături! Dacă mă mai inunda o dată vecina de deasupra, cu siguranţă îmi cădea...
Pielea ta ca păcatul…
Se spune despre sângele de copil că are savoarea inocenţei. Nu există nimic care să-i semene, însă există totuşi aroma nebunească a purităţii dobândite şi aceasta e îndeajuns pentru a trezi un demon… Păcatele străbunilor, dorinţa lor de mărire, născuseră duhul ce mergea tăinuit de umbra lui. A aşteptat răbdătoare, vreme de secole, văzându-l...
Podul visurilor pierdute
Între două gânduri hoinare, amorţite ca piloni ai conştiinţei, mă străpung sunetele durerii. Lanţuri ruginite, îmbinate într-o simbioză cosmică, îmi pândesc gleznele cufundate în tăcere. Guri carnivore cer continuu o fărâmă de timp, o fărâmă pe care o aşteaptă de secole. În zadar! Copilul născut în haos intră cu paşi timizi pe tabla marelui şah...
Aproape oameni
Trăiam un moment în care tehnologia ajunsese pe cele mai înalte culmi. Trăind şi bazându-ne pe tot felul de maşinării care preluaseră majoritatea activităţilor, viaţa oamenilor devenise prea uşoară, searbădă chiar. Clasa muncitoare pierise de multă vreme, robotizarea câştigase teren peste tot în lume, cu alte cuvinte şi pe insula noastră. Dezorganizarea şi confuzia generală...
La o cafea cu preşedintele
M-am dus în bucătărie ca să mănânc ceva, că doar cireşele-alea pe care le mâncasem pe terasă n-aveau cum să-mi ţină de foame prea mult. Fată, şi, cum lăsasem toate alea-n bucătărie şi-n frigider, aşa le-am găsit. Ba, mint, că dispăruse cutia de cereale şi nu mai era lapte-n sticlă, semn că pe maică-mea o...
Atlantis I – Refulări
Refulări Pe măsură ce timpul trece, îmi vin în minte tot mai des şi mai pregnante o serie de amintiri legate de tatăl meu. Nu mai suport presiunea şi trebuie să încerc să scap de starea asta de apăsare scriind. Ceva putred este la mijloc şi nu reuşesc să-mi dau seama ce. Aveam patru ani...
comentarii recente