Carnaval
Nu mai știu cui i-a venit ideea să-l facem pe Lacul Morii. Poate că tradiţia a existat dintotdeauna. Mereu aceleaşi costume şi aceleaşi măşti au circulat de la unul la altul. Aceleaşi bărci pentru fiecare, din acelaşi lemn ascuns sub luciul argintiu al vopselei. Aceeaşi barcă multiplicată din nou, şi din nou până la...
Contact
Nhoa se desprinsese în dimineaţa aceea, pentru prima oară de când intrase în atmosfera terestră, de norul-mamă şi pentru o vreme pluti în derivă pe deasupra câmpului, până ce curenţii de aer de joasă înălţime o atraseră către primul rând de case. Până atunci, componenţa de apă şi gaze...
Artele Marțiale Moderne (VII)
Umbra energumenului Idostem îl preceda pe aleea pavată cu pietre albe, rotunjite în râu, de sub castanii cu coroana tăiată până la trunchi; nicio crenguță și nicio frunză nu înveselea contrastul dintre negrul arborilor văduviți de verde și paloarea de obraz mort a pavimentului. Soarele din apropierea echinoxului de primăvară nu reușea să-și coloreze...
Roata din Antikythera
Nu, EI nu pot intra la mine, dar îi aud dincolo de zid mişunând, mârâind şi adulmecând. Uneori vine EL, chiar EL, şi duhoarea lui pestilenţială răzbate prin piatră, stâncă, pereţi. Mi-l închipui teribil, uriaş, regele Limax, dar plin de tentacule otrăvitoare. Se fixează pe nişa îngustă, simte că locul acela...
Ciudații
Pe vremea aceea eram nevoiți să călătorim destul de mult. Și, pentru că aproape toate așezările erau de regulă pustii, trebuia să mergi al naibii de mult la picior ca să mai găsești un loc cu oameni. Nu era ca și cum am fi avut nevoie de ajutorul lor, doar că...
Pseudo-genesis
Koko dădu la o parte „Scândura mobilă” – aşa denumise el perioada pe care o desprinsese din gardul putred al bătrânului Timp, ca să poată intra pe tărâmul celuilalt Creator direct din canalele platformei sale şi alergă să-i spună lui Astorall ultima noutate: – A venit soră-mea din Clocitor! Astorall şedea pe...
Lamă albă, tăiș negru
Își pipăi confuz vestonul zdrențuit. Era ud. Sânge? Apă? Sevă? Trase adânc în piept aerul fetid: mirosea a junglă, moarte și putreziciune, dar nu și a sânge. Ghemuit în patru labe, așteptă nemișcat câteva clipe să i se obișnuiască ochii cu întunericul aproape absolut. Două-trei raze firave scurse din sus în jos, topite în...
Cine doarme și visează
Simt o atingere pe umăr și prin bezna uitării încep să clipocească șiruri de rune albe. Tăcerea mi se prelinge din creier în urechi, prefăcându-se într-un sunet aspru și scurt ca un croncănit de cioară. O lumină pestriţă îmi zgârie ochii. Clipesc de câteva ori până când imaginile şi sunetele îmi devin...
Planul de supravieţuire
Gândurile reveneau cu greu prin cortina de ceață care îi învăluia conștiința încremenită de consecințele somnului criogenic. Frânturi de imagini se perindau haotic în fața ochilor, refuzând cu încăpățânare să reconstituie filmul evenimentelor ce precedaseră coliziunea. Amplasat semi-culcat în scaunul de comandă, Aviv mișcă atent degetele mâinii drepte și simți cum o durere acută...
„Rămăşiţele viselor” de Liviu Surugiu
La lansarea de la Gaudeamus, când am intrat în posesia unui exemplar cu autograf, autorul m-a întrebat: „O s-o citeşti?” L-am privit contrariată şi-am răspuns grăbită: „Normal!” Da, am făcut-o, deşi ştiam toate textele din volum. Le-am recitit nu numai pentru că am promis sau pentru că hârtia tipărită le dă alt...
Cea mai bună armă cu lunetă
Chiar dacă Victor Benga suferea de polidactilie – adică avea câte şase degete la fiecare mână – asta nu înseamnă că nu avea un succes nebun la fete. Noi, prietenii lui, mai făceam uneori haz de el, spunându-i că, de fapt, succesul lui se datora în întregime contului bancar...
El e tipul de cursă lungă
Dacă i-ar fi cerut cineva s-o definească la foc automat, el n-ar fi știut cum. Mă rog, nu în termeni pompoși. Dar dacă nu conta prea mult logica dintr-o succesiune de cuvinte, atunci Katniss era: bere, spumă, zâmbet. Și poate dans. Toca verdeață, atunci vârful piciorului bătea în parchetul din lemn...
comentarii recente