Cine vrea adevărul? S-a trezit de-odată o generație de tineri adoratori ai adevărului. Cu conspirații, agresiuni, nesimțiri și altele din aceeași categorie de lucruri nedorite. Până acum credeam că lumea este vocală doar când e vorba să laude pe ceilalți, să admire și să ridice în slăvile măreției artistice pe toți cei din breaslă care au depășit o respectabilă etate, după cum povestea un prieten.
Se vede că m-am înșelat. Mă blazasem, crezând că scriitorii se mulțumesc cu n exemplare ale unei singure cărți pentru douăzeci de ani, după care o reeditează, când mi-am amintit că Moshul SF a făcut o emisiune despre scriitorul care contrazice nedreapta mea ipoteză. Cam cinic din partea mea să uit în halul acesta.
Mă întrebam ce face lumea când pierde timpul și nu scrie și brusc mi-a revenit imaginea din oglindă de azi dimineață. Lumea trăiește. Care-i scuza ta? Am trăit. Aha, ok. Acum povestește. Păi, știți doamna profa, am crampa scriitorului… Derbedeule, acum se bate la tastatură. Cu două mâini și mai multe degete, amețitule!
Viața mea personală e banală, neinteresantă și vă voi întoarce politețea prin a rămâne strict în domeniul cultural. Prin urmare, pentru a nu releva trecutul uneori aventuros, alteori de-a dreptul neinteresant, mă voi referi doar la viitor. Hei! Despre asta e și revista, despre viitor sau cel puțin despre cum ne imaginăm viitorul.
Să zicem că ieri ați scris ceva. Poate chiar Science Fiction. O idee extraordinară, cu multiple ramificații, care poate influența considerabil viitorul umanității. Imediat cum ați terminat-o simțiți nevoia s-o împărtășiți. Are greșeli de dactilo, de gramatică, de concepție, de structură, de documentare, de conformitate istorică sau științifică? Uatevăr, nu contează, vă grăbiți să comunicați lumii întregi întregul adevăr. Am văzut grămezi de bloguri, unele mai agresive decât altele, care bat câmpii în zigzag, tropăind sau nu peste pagini de maculator. Dacă vreți literatură, nu așa se face.
Revenind, ne punem întrebarea: care este scopul, care e ținta pe care vreți s-o atingeți când scrieți Science Fiction sau orice alt gen literar? Numele vostru în paginile unor ziare, sau bloguri sau pe lista infinită de la Amazon? Să zicem că da, aveți deja 5 titluri pe Amazon. Câte vânzări aveți? Nu detaliez teoria mea despre cât și ce înseamnă asta – probabil că o știți deja, iar dacă nu, e ușor de imaginat. E suficient de spus că exista o limită de relevanță, dincolo de care poți deveni astru în sistemul solar, liber de gravitația pământeană. Dar mai e mult până la rangul de astru galactic.
Deci, nu vă încântați că aveți un titlu la vânzare pe o listă sau alta a vreunei edituri online. Nu vă garantează nimeni vânzările și mai sunt la coadă încă o sută de proaspeți scriitori de Science Fiction sau Fantasy care vor să urce treptele gloriei cel puțin la fel de repede. Librăria online nu are sentimente, ci doar registre. Contabilizează vânzări, iar pentru un text scris în grabă, nerevizuit, uitarea contabilă e mai rapidă și mai aspră decât moartea.
Și de ce v-am spus toate astea, vă întrebați. Nimic nou, doar aceeași pisălogeală, vor zice cei vechi. Da, dar scriam pentru cei noi, ca să afle și să nu uite. Viața-i scurtă. Spor la scris. Și la revizuit.
Eugen Ştefan Lenghel s-a născut pe 10 ianuarie 1966 în Bucureşti. A urmat cursurile liceale la CNSS – „Nicolae Bălcescu” din Bucureşti. Este absolvent al Facultăţii de Cibernetică din Bucureşti şi consultant IT cu experienţă practică de peste 25 de ani.
Prima remarca pozitivă în SF a primit-o în 1984 de la Adrian Rogoz. În 1986 a frecventat Cenaclul studenţesc Science Fiction „Solaris” unde i-a întâlnit pe Dănuţ Ungureanu, Mihail Grămescu şi C.T. Popescu, fiind ales preşedintele cenaclului în 1988-1989. Prima sa proză Science Fiction publicată a apărut în Almanahul „Anticipaţia 1989”. Următoarea apariţie a fost volumul 6 al colecţiei „Clubul SF”, din 1991.
După o lungă întrerupere a revenit la scris în 2010, participând la şedinţele ProspectArt şi devenind membru al Societății Române de Science Fiction și Fantasy. A înfiinţat şi a condus redacţia Revistei Societății Române de Science Fiction și Fantasy (srsff.ro) din 2011 până în octombrie 2012, când s-a retras din SRSFF. Din noiembrie 2012 este redactor şef al revistei de Science Fiction Gazeta SF. A contribuit cu proză şi articole la revistele SRSFF, Nautilus şi Gazeta SF. Este membru al cenaclului literar WolfPack.
Blog personal: Lenghel, despre realități




18 comments
Daniel Boca says:
mai 27, 2013
Sunt dintre „cei noi”. Lovesc calcaiele ca in alte vremuri si trec la executie! 🙂
Ben Ami says:
mai 27, 2013
corect, corect, corect!…
Liviu Surugiu says:
mai 27, 2013
Bravo, Eugen!
F E L I C I T Ă R I !!!
Și, încă o dată, Ben, Forța fie cu tine, mulțumesc pentru susținerea în finala HBO!
Ben Ami says:
mai 27, 2013
multumesti venind la debutul meu, pe 1… ai citit pe facebook, sper!
Bookfest 2013 – sambata 1 iunie – ora 13 – Editura TracusArte
debuteaza Ben Ami (ajutat de catre Cosmin Perta si Catalin Badea-Gheracostea)
ocazie potrivita sa-mi spargeti fata cu prezenta dumneavoastra!
Eugen Lenghel says:
iun. 1, 2013
Mulțumesc pentru aprecieri. Încep să cred că am pus acolo ceva mai mult decât gândeam, de vreme ce pare a fi un text incisiv. Eu il percep doar vag și pe lângă subiect, căutând să imite stilul altor editoriale.
O singură chestie e adevărată: să nu contabilizăm viața – subiect bogat de science fiction.
Și o propunere: ce ziceți de o antologie Gazeta SF în toamnă?
Florin Pîtea says:
iun. 1, 2013
Ar cam fi momentul pentru o asemenea antologie…
Ben Ami says:
iun. 1, 2013
mananci calule… ovaz? cam asta s-ar putea spune…
dar suflu si-n… c.. (iaurtul e demonizat) asa ca DOVEZI si vorbim cu draga inima, dupa!
Eugen Lenghel says:
iun. 1, 2013
Ok Ben, te anunț la lansare.
Ben Ami says:
iun. 1, 2013
imi plac tare mult astea cu…lansarile. da’ cred ca pe lumea ailalta… aici ma poti anunta inainte 🙂
Florin Nae says:
iun. 1, 2013
În spiritul adevărului și numai adevărului – chiar și fără mâna pe Biblie 😉 – mi s-a părut incisiv editorialul tău, Eugen. Deși fără să fi dat nume (nici nu cred să fie utilă întotdeauna inflamarea “țintită” a unor spirite; cine se simte prinde faza oricum.)
Cât despre o eventuală – sau de fapt inevitabilă 😀 – antologie Gazeta SF, clar că-s unul din susținătorii ideii, fie și doar ca experiment statistic. Zic asta fiiindcă un drăcușor îmi spune că ar putea depăși nivelul unor vânzări simbolice, din simplul motiv că numărul vizionărilor unor texte din Gazetă depășește lejer tiraje pe hârtie considerate serioase pe “seceta” asta.
Георге Саучук says:
iun. 2, 2013
🙂
Eugen Lenghel says:
iun. 1, 2013
Azi am avut confirmarea din partea unor persoane absolut serioase că Gazeta este vizibilă de la mare distanță și are o oarecare credibilitate. Mai mult, pot să vă anunț oficial că selecția de texte și autori a început (strict dintre autorii Gazetei). Este posibil să mergem pe o variantă combinată de texte publicate – texte originale, așa că…
Spor la scris și belșug de idei!
Asta drept cadou de 1 iunie.
Eugen Lenghel says:
iun. 5, 2013
Au început să-mi iasă vorbe că m-am îngrășat printre voi și Gazeta e cea mai proastă revistă. Că editor nu sunt, asta știe oricine. Că nu m-am îngrășat, mi-e martor cântarul și-mi arată chiar contrariul. Despre revistă, mă aștept s-o lăudați și s-o susțineți cât puteți dacă știți că merită, pentru că departe de a fi doar efortul meu, este cu precădere efortul vostru, al scriitorilor și nu în ultimul rând al cititorilor, căci nu poate exista nimic în lipsa observatorilor cuantici.
Nu glumesc. Vreți o revistă mai bună și mai bogată, răspândiți vestea pe facebook sau pe g+, dați share și like la orice articol vă place, criticați orice nu vă place.
Vă mulțumesc tuturor!
Bogdan Lazăr says:
iun. 6, 2013
Dacă e proastă sau deşteaptă chiar nu contează. Oricum ştiţi vorba aia cu gusturile… Pentru mine este locul unde mi-a apărut prima dată numele alături de nişte texte create de mine şi, de aceea, este preferata mea! Dar, ceea ce este cu adevărat important, Gazeta este locul unde am cunoscut nişte oameni pe care chiar îi pot considera prietenii mei.
Eugen Gombos says:
iun. 6, 2013
E nasparlie rau GSF… dar sa mai adaug ceva. Din vreo 7 reviste online de unde am cerut informatii sau unde am cerut permisiunea de a publica, numai 3 mi-au raspuns. Una (foarte citita!!!)a publicat un text insa dupa vreo 4 luni nu am avut niciun cititor cu exceptia lui AI Despina, care isi facea treaba de critic(si cam asta e soarta textelor publicate acolo). Una (foarte serioasa!!!) mi-a confirmat publicarea unui text, dar dupa 3 luni nu a aparut si am cerut detalii. Mi-a reconfirmat pt. mai, insa paraca parca trecu si maiu’. Iar GSF asa „rea” cum e mi-a publicat ceva recenzii si 2 texte (multumesc!).
As mai adauga 2 mici amanunte: ca interfata si aspect e cea mai usoara la citit. Multi amici care nu scriu nici macar comentarii, dar citesc SF pe net, au ca etalon GSF si tangential alte reviste (de mare prestigiu!!!)
PS. Ca sa nu fiu gresit inteles: desogur, nu trebuia sa fiu eu publicat si nu publicarea mea este criteriul dupa care trebuie apreciate revistele. Dar un mail macar sec de genul: „momentan nu publicam texte” sau „textul dvs. nu indeplineste criteriile noastre” ar fi fost de bun simt. Ca sa nu mai zic de textul ala confirmat pe care il tot astept…
Ben Ami says:
iun. 9, 2013
nu-ti dori ce nu poti duce. eu am primit chiar si-un „sictir!” candva 🙂 bine, personajul a disparut ca magaru’ntr-o ceața ruseasca, d-aia de film de razboi… da’ parca eu tot as vrea sa-l intalnesc vreodata (c-am auzit ca-s si campionate mondiale de cine scuipa mai lung! si poate se-aprinde pasiunea-n mine)