„Gangland” de Florin Pîtea

          Țin să spun încă de la început că de multă vreme așteptam un roman ca „Gangland” să apară în literatura noastră. Chiar avem nevoie de așa ceva, adică de un roman cyberpunk cu ritm alert, care-și ține cititorii în priză prin acțiune și personaje. Dacă vrem ca tânăra generație să fie atrasă de literatură în general și de SF în special, atunci, cu siguranță, Florin Pîtea este unul dintre scriitorii la care trebuie să apelăm. Pentru că scriitura sa atrage, fiind comprehensibilă și totodată foarte tranșantă.

          Plasându-și acțiunea într-un viitor incert – același din „Necropolis” și „An / Organic”, acest volum continuând seria, fără însă a-și lega acțiunea funcțional de cele din cărțile precedente – romanul ne prezintă două societăți radical diferite, confruntate cu probleme care nu au, aparent, nimic în comun. Avem de-a face cu două narațiuni distincte, două povești convergente către același punct, plecând din zone opuse. Inițial am crezut că narațiunea secundă este un flash-back mai amplu inserat între capitolele celei principale, atât de clară fiind linia de demarcație dintre cele două medii. Dacă într-unul avem de-a face cu violența oarbă, cu grupări militarizate care-și dispută din rațiuni economice complexe un spațiu clar delimitat, în celălalt suntem martorii luptei pentru supraviețuire financiară a unei femei rămase văduvă. Ce au în comun cele două fire? Veți vedea. Și nu veți fi dezamăgiți.

          Dar să vorbim puțin despre universul Gangland. Așa cum spuneam și cum, probabil, v-ați dat seama și din titlu, ne este zugrăvit în fața ochilor minții un teatru de război de gherilă, o zonă de conflict devastată de permanentul asediu al unor fracțiuni paramilitare împotriva altora. Aceste fracțiuni, sugestiv numite după rigorile acelei părți a cyberpunk-ului care-i este tributară Gothicului, au, fiecare în parte, specificul lor, particularități definitorii la nivel de armament sau tactică de luptă, precum și la nivel tehnologic.

          Relațiile descrise sunt foarte complexe, deoarece în spatele confruntărilor armate aproape perene se desfășoară o activitate comercială neîntreruptă în care fiecare fracțiune își oferă serviciile (acele f

elii tehnologice la care are acces și la care se pricepe) în schimbul altora, formându-se un soi de echilibru forțat pe care, în ciuda violențelor, niciuna dintre grupări nu-și permite să-l răstoarne. Până într-o zi! Când începe aventura celor trei protagoniști, în căutarea restabilirii echilibrului și a determinării motivului ciudatului act care l-a destrămat.

          În același timp, într-un orășel aparent normal (familiar?), o femeie văduvă primește vestea pierderii locului de juncă și, conform unui scenariu cât se poate de realist și actual. Având casa ipotecată și copii de crescut, găsirea unui mijloc de a se întreține îi este vitală, iar concesiile pe care este dispusă să le facă, precum și riscurile pe care ajunge să și le asume tind către cote alarmante. Însă, văzând alternativa limpede în fața ochilor ei, alegerea se rezolvă de la sine. Iar când oportunitatea unui contract extrem de benefic dar la fel de riscant apare, ea nu mai stă pe gânduri. Chiar dacă acceptarea înseamnă moartea aproape sigură.

          Atât aventura celor trei protagoniști dinăuntrul, cât și strădaniile femeii dinafara Ganglandului se desfășoară pe două planuri, interdependente. Pe de o parte contemplăm lumea reală, cu constrângerile ei fizice, știute, iar de cealaltă parte pe cea virtuală, realitatea construită după vrerea și priceperea arhitecților virtuali, cea în care constrângerile țin doar de imaginația plăsmuitorului. Aici, în salturile succesive dintre realități și-n înlănțuirile cauză-efect dintre cele două lumi, puse în scenă cu atât de mare lejeritate, talentul scriitoricesc al lui Florin Pîtea își spune cuvântul. Căci, oricât de complexe ar fi sofismele și oricât de ramificate implicațiile, modul în care utilizatorii interacționează cu rețeaua virtuală, consecințele concrete ale acțiunilor lor în cyberspațiu, precum și consecințele informatice ale faptelor concrete decurg intuitiv din text. Cititorul nu este în niciun punct obosit, dimpotrivă, lectura este pe cât de plăcută pe atât de relaxantă. Și-n sprijinul acestei afirmații voi spune doar că, deși servește concepte cyberpunk precum „necrosofturi” sau „orbitali”, pe care le-a introdus în volumele precedente ale seriei („Necropolis” și „An / Organic”), volumul Gangland îi permite cititorului să le intuiască și parcurgând acest volum mai întâi.

          Dar eu vă provoc să le citiți pe toate, căci merită efortul! Iar stilul lejer, universul cyberpunk, intrigile captivante și scriitura impecabilă, toate prezente aici, sunt exact acele ingrediente de care SF-ul românesc actual are atât de mare nevoie pentru a se relansa în ochii cititorilor.