Filmul „Existenz” (1999), în regia canadianului David Cronenberg, a reprezentat o încercare a acestui cunoscut cineast de a aborda genul cyberpunk, care era foarte în vogă în acei ani. Lansat în aceeaşi perioadă cu pelicula „Matrix”, filmul lui David Cronenberg constituie, conform opiniei unor critici, o opţiune mult mai elitistă pentru cinefili decât superproducţia fraţilor Wachowski. În „Existenz” mai pot fi distinse şi anumite paralelisme cu „Videodrome”, un alt film SF al regizorului canadian, care a abordat aceeaşi temă a alienării şi a transgresării frontierelor dintre realitate şi iluzie.
„Existenz” pune în discuţie implicaţiile unui fenomen recent, aşa-numitul gaming culture, cultura jocurilor de computer. Ultimele trei decenii au constituit perioada de formare a acestui domeniu. În prezent jocurile tind să se transforme într-o nouă formă de artă, ce tinde să concureze cu cinematografia, şi chiar să devină ceva mai mult decât un divertisment. Referindu-se la colaborarea sa recentă în realizarea jocului „Beyond. Two Souls”, cunoscutul compozitor de film Hans Zimmer a numit jocurile de computer „…the next big thing beyond entertainment”. Însăşi ideea de a acţiona de parcă viaţa ar fi un joc presupune implicaţii grave de ordin moral. Multe dintre incidentele violente ce au loc astăzi în Statele Unite sunt provocate anume de indivizi ce nu mai pun preţ pe viaţă şi pe lumea materială.
Filmul lui David Cronenberg o are ca protagonistă pe artista creatoare de jocuri Allegra Geller (interpretată de Jennifer Jason Leigh), o adevărată vedetă în domeniu, care îşi prezintă în cadrul unei convenţii noua sa creaţie interactivă, elaborată pe parcursul a cinci ani, pentru corporaţia Antenna Research. Este o tehnologie revoluţionară ce utilizează nişte joystick-uri unite direct la sistemul nervos, generând astfel o lume virtuală ce nu poate fi deosebită de realitatea fizică.
În timpul prezentării un asasin întreprinde o tentativă de omor asupra Allegrei Geller. Rămâne incert dacă acest asasin este afiliat la aşa-numita mişcare a realiştilor, care consideră orice formă de violare a realităţii drept o blasfemie, sau este un agent al corporaţiei concurente Cortical Systematics. Allegra este nevoită să fugă de la locul crimei împreună cu specialistul în Relaţii Publice Ted Pikul (interpretat de Jude Law), devenit bodyguard provizoriu al vedetei programatoare.
Allegra îl invită pe Pikul să încerce noul ei joc şi astfel cei doi se lansează într-o aventură virtuală în timpul căreia vor pierde cu desăvârşire contactul cu lumea reală. Pe un nivel al realităţii, cei doi sunt amanţi, pe altul, duşmani de moarte, iar pe un al treilea ei sunt complici, anarhişti care vor să-i omoare pe toţi adepţii antirealismului. Faptul că aceiaşi actori sunt puşi să interpreteze personaje total diferite face filmul mai palpitant. „Existenz” este unul dintre rarele cazuri în care, în loc de şcoala actoricească de inspiraţie stanislavskiană, cea a „trăirii”, prin care actorii tind să reprezinte cât mai realist trăirile personajelor, este aplicată mai degrabă şcoala teatrală Vahtangov, cea a reprezentării, în care interpreţii îşi asumă conştient faptul că joacă o înscenare, privind-o dintr-o perspectivă ludică şi detaşată. O serie de personaje din „Existenz” sunt înfăţişate în mod intenţionat ca nişte entităţi virtuale generate de computer. În jargonul informatic acestea se numesc NPC (Non-Playable Characters).
Este greu de presupus cine va învinge în acest război dintre realişti şi antirealişti, dintre cortex şi talamus. După cum afirmă David Cronenberg, până la urmă, totul e realitate virtuală!
Un trailer al filmului Existenz:
