Rușii fac unele filme foarte bune, dar trebuie să le cauți (sau să ți se spună de ele). Salyut-7 este unul dintre acele filme. O dramă istorică spațială apărută în 2017, spune povestea misiunii Soyuz T-13 din 1985 și reparația eroică a stației care dă numele peliculei. Notabil despre această misiune e că a fost prima oară când s-a efectuat o andocare tare cu o stație spațială „moartă”, scăpată de sub control, care apoi a fost repusă în serviciu.

În anul 1985, stația spațială neocupată Salyut 7, aflată în orbită terestră joasă, încetează brusc să mai răspundă comenzilor centrului de control. Dacă stația – mândria astroingineriei sovietice – ajunge să se prăbușească din cer, nu numai că va păta imaginea țării, ar putea provoca un dezastru cu numeroase victime. Pentru a investiga pierderea legăturii și a repara posibilele defecțiuni, cosmonauții Vladimir Fedorov și Victor Aliohin (în realitate, Vladimir Dzhanibekov și Victor Savinykh) sunt trimiși de urgență în spațiu. Deși nu s-a mai încercat niciodată andocarea de un obiect cu o rotație haotică.

 

Image result for Salyut 7Ce mi-a plăcut la acest film și mă face să îl recomand:

Există câteva diferențe notabile între film și realitatea evenimentelor istorice, dar în cazul de față sprijină povestea și personajele.

Fedorov are o experiență OZN care inițial îl oprește de la zbor (la începutul filmului), dar sfârșește prin a fi reacceptat în programul cosmonauților după ce se dovedește singurul capabil să andocheze capsula Soyuz de stație.

Există tensiuni între Fedorov și Aliohin (proiectantul stației), care sunt prieteni vechi, tensiuni care ies de câteva ori la suprafață, dar cei doi își mențin respectul reciproc în ciuda diferențelor, iar în momentele critice chiar își pun diferențele de o parte și lucrează împreună.

Rușii poartă căciuli îmblănite pentru a rezista frigului din stația spațială înghețată pe care o repară. De asemenea consumă votcă și tutun în spațiu (fapt istoric). Rușii doar sunt ruși.

Efectele speciale sunt de calitatea întâi, comparabile cu cele din Gravity și First Man, acuratețea științifică a călătoriei cosmice este de asemenea menținută la standarde înalte.

Spre deosebire de Gravity și First Man, Salyut-7 nu a avut pretenția de a fi ceva mai mult decât este.

Deși există devieri de la istorie, cum există și în First Man și în, de exemplu, Apollo 13, filmul nu deraiază în sirop sau în vreo tentativă eșuată de a crea adâncime emoțională.

Este un film în primul rând despre om împotriva naturii, despre natura umană care învinge natura indiferentă prin voință, încăpățânare și cunoaștere.

 

Gânduri de final:

Am observat că în paralel cu filmele americane despre istoria cuceririi spațiului (am menționat câteva înainte), rușii le-au turnat și ei pe ale lor. Există pelicule despre Iuri Gagarin (Gagarin: First in Space, 2013), care e de găsit și pe Netflix, și despre Alexei Leonov, primul om care a întreprins o activitate extravehiculară, ratându-și apoi aterizarea și nimerind în plină Taiga (Age of Pioneers, 2017). Poate că voi suna părtinitor, dar mi s-a părut că dintre cele două categorii de filme, cele rusești au fost mai reușite.