Mireasa centaurului: Incursiune în proza fantastică
Poveştile fantastice, alături de cronicile trecutului, sunt cele mai vechi forme de creaţie literară. Este uşor să ne închipuim cum, după o vânătoare reuşită, oamenii primitivi se adunau în jurul focului şi îşi spuneau unul altuia istorii neverosimile, pentru a se amuza. De fapt, existenţa speciei umane a fost întotdeauna marcată...
Cea mai bună armă cu lunetă
Chiar dacă Victor Benga suferea de polidactilie – adică avea câte şase degete la fiecare mână – asta nu înseamnă că nu avea un succes nebun la fete. Noi, prietenii lui, mai făceam uneori haz de el, spunându-i că, de fapt, succesul lui se datora în întregime contului bancar...
Chemin d’Arche
Imediat ce trecu de Zürich, ale cărui acoperișuri rămăseseră într-o vale, pe dreapta, autostrada deveni insuportabil de aglomerată. Fusese prevenită: vezi că după Zürich o să-ți iasă înainte toți nemții ăia care se coboară în sud, spre Italia, în week-end, și o să se circule bară la bară. După Zürich, sau după Basel? Ce...
Bornele trecutului
„Era noapte, iar lumina farurilor se topea în ceaţă în loc să o străpungă. Mă călăuzeam după străfulgerările liniei albe, ori după lucirea bornelor. Dar nu puteam lua piciorul de pe accelerator. Sunt medic şi, pentru bolnavi, fiecare minut de întârziere poate să însemne diferenţa dintre viaţă şi moarte… Cunoşteam drumul...
De ce fantasticul?
„Fantasticul este forma supremă a literaturii“ spunea scriitorul peruan Mario Vargas Llosa, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, referindu-se la realismul-fantastic, în care excelează şcoala latino-americană. Genul propune o construcţie perfect logică şi coerentă care, în mod subtil dar inevitabil, duce către o rezolvare ce nu ţine de realitatea imediat înconjurătoare,...
Pangeea
„Cred că oamenii dorm în genere noaptea ca să viseze realul” Nichita Stănescu Din nou s-a visat cu Eva şi Sebastian. Casa de la munte scoate fum pe horn. Caii aleargă nechezând în ţarc. Câinii lenevesc în soare. Simte mirosul pădurii de aproape şi...
Update
Quote of the Imperial Constitution Art. # 3. The human species is made up of citizens and people.[1] – Bună dimineața! Este ora 06:30. – Mai lasă-mă cinci minute… – Dorești să mai moțăi cinci minute? – Eu ce am zis? – Confirmi „moțăit cinci...
Iliuţă
Deschise întâi un ochi, apoi pe celălalt, se luminase de ziuă, probabil de ceva timp fiindcă auzea de undeva de afară lătratul câinelui. Se întinse cât plapuma, apoi se ghemui înapoi să mai simtă câteva clipe căldura patului. Trebuia să se fi trezit mai devreme, acum îl va certa...
Pisica și căpcăunul (VII)
Capitolul 17 Sfârşitul unui căpcăun Domnul Marcu privea gânditor la Pisică. Arăta exact ca o tânără vânzătoare de la Pizzeria Adela. Aşteptau în curtea interioară a pizzeriei să se încingă cuptoarele şi toţi se bucurau de intimitatea micii ascunzători pentru că, dacă ar fi aşteptat în stradă, precis ar fi atras...
Raft
Thomas Pynchon, The Bleeding Edge (Tăişul sângerând). Roman. Editura Penguin Press, 2013. 477 pagini. Ultima lansare a unuia dintre cei mai importanţi prozatori contemporani de limbă engleză, calificat de criticul Harold Bloom printre cei cinci autori americani care alcătuiesc canonul occidental. Romanul ia forma unei poveşti poliţiste de structură postmodernistă,...
Reality show
Curtea pavată cu piatră de râu, pusă cam alandala, măsoară vreo sută de metri de la o margine la alta și este înconjurată de ziduri înalte de vreo șapte-opt metri. Poarta largă, în două canate, din stejar, solidă, acum închisă, este încadrată de două turnuri. Indivizii agitați, îmbrăcați în țoale pestrițe, zdrențăroase și murdare,...
comentarii recente