Filmul „Altered States” (1980) a înfăţişat un moment istoric dramatic, când, printr-o diversiune mediatică, valorile culurii hippie au fost substituite de corporativism, de MTV şi de Coca Cola. În anii 60, începutul erei spaţiale şi cibernetice a coincis cu ambiţia umanităţii de a dezlega cele mai adânci mistere ale universului. Războiul din Vietnam, guvernarea Nixon şi dispariţia tragică a majorităţii liderilor de opinie ai generaţiei anilor 60-70 au provocat o ruptură în evoluţia firească a societăţii americane, făcând ca în anii 80 să se înstăpânească un vid în mainstream-ul cultural. Din această perspectivă, pelicula „Altered States” a reprezentat un ultim ecou al mişcării psihedelice a anilor 70, prefigurând în acelaşi timp resuscitarea ei odată cu proliferarea realităţilor virtuale în ultimele decenii.
Filmul a avut la origine un roman omonim de Paddy Chayefsky. După lansare a fost nominalizat la premiul Oscar pentru efecte speciale, fiind devansat de „Războiul Stelelor. Imperiul Contraatacă”. Subiectul cărţii lui Chayefsky este inspirat de experienţele de explorare a vidului senzorial conduse de psihologul american John Lilly începând din anii 50. Încercând să descopere în ce măsură procesele cerebrale depind de stimuli senzoriali externi, John Lilly i-a plasat pe subiecţii testelor sale într-un rezervor cu apă, echipându-i cu o mască respiratorie şi izolându-i astfel de orice semnale vizuale şi auditive. Majoritatea indivizilor manifestau aceleaşi reacţii: după 15 minute survenea o stare de disconfort şi panică. Această stare, dacă era depăşită, era urmată de o serie de viziuni şi halucinaţii absolut incredibile. Ulterior savantul a încercat el însuşi experienţa vidului senzorial şi şi-a propus să descifreze semnificaţia viziunilor, văzând în ele un substrat raţional.
Protagonistul peliculei „Altered States”, interpretat de Willam Hurt, este un alter ego al lui John Lilly, obsedat de idei religioase, care realizează o serie de experienţe de izolare senzorială similare. Ulterior, în timpul unei expediţii în jungla amazoniană, personajul cunoaşte efectele unei plante halucinogene utilizate în ritualurile unui trib de aborigeni. Întors apoi în Statele Unite, el încearcă să amplifice experienţa, aplicând planta halucinogenă în combinaţie cu izolarea senzorială.
Ceea ce urmează ţine deja de domeniul science-fiction-ului pur. În timpul unei experienţe de o putere covârşitoare, protagonistul suferă o mutaţie genetică temporară şi regresează spre o etapă inferioară a evoluţiei, până la stadiul de maimuţă. Apoi petrece o noapte în grădina zoologică, vânând antilope asemenea unui om primitiv.
Eroul filmului nu se opreşte doar aici. În timpul experienţei finale, de o forţă extraordinară, înfăţişată prin efecte speciale spectaculoase, prin zgomote şi străfulgerări de lumină, el sparge o breşă în spaţiu şi timp şi se întoarce în momentul genezei universului şi al originii vieţii, a cărui amintire se păstrează în neuronii fiecărui om. La sfârşit, personajul reuşeşte să revină la forma umană, după un prodigios contact cu forţele sacre ale naturii.
În pofida calităţii efectelor speciale, Paddy Chayefsky s-a arătat foarte nemulţumit de maniera superficială în care a fost realizată ecranizarea romanului său, cerându-le producătorilor să-i fie şters numele din titrele filmului. Asta pentru că cenariul original a fost în mare parte alterat, eroul peliculei fiind pus în situaţia de a alege între experienţele psihedelice şi „normalitate”. În contextul cultural al anilor 80 practicarea introspecţiei şi periplurile iniţiatice în căutarea adevărului ultim erau considerate nişte activităţi ingrate, opţiunea „cuminte” fiind cea a aşa-ziselor „valori familiale”, cea de „plătitor de impozite” docil. Se pare că acest puseu didacticist a compromis în mare măsură calitatea filmului.
Un trailer al filmului „Altered States”:
Un clip muzical în stil breakcore ce combină piesa „Neurve” a grupului Xanopticon cu imagini din „Altered States”:
Marcel Gherman s-a născut la 29 septembrie 1978 în Chişinău. Între 1994 şi 2003, a realizat emisiuni de muzică electronică la Radio Moldova. În prezent lucrează la revista Sud-Est Cultural şi colaborează la revista Contrafort, unde susţine rubricile permanente Bref şi Trenduri. Este de asemenea muzician, autor al proiectului Megatone, care abordează genurile techno, ambient experimental, industrial noise şi muzica clasică de film. Discografia Megatone include un album realizat în colaborare cu scriitorul de science-fiction japonez Kenji Siratori şi o piesă selectată în cadrul proiectul 60X60 International Mix al Fundaţiei Vox Novus din New York, proiect prezentat la Oxford şi Cambridge.
